luni, 2 noiembrie 2015

LUNA LUI BRUMĂREL

Gazda lunii OCTOMBRIE în provocarea lansată de Gina Bradea, adică: http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/, este Elena Bite, cu al său minunat blog: http://leniass.blogspot.ro/2015/10/traditie-si-gastronomie-romaneasca.html .
 Aduc cu ”mică” întârziere, articolul despre tradiții și obiceuri românești, știute sau neștiute din luna lui Brumărel. Sper să vă încânte noul meu articol! Să vă fie de folos în ceilalți ani, deoarece tradițiile și obiceiurile nu se schimbă.
P.S. Încă mai sunt câteva zile, neacoperite cu informații, încă mai caut și cercetez. Dacă mă puteți ajuta cu informații și proverbe  tradiționale, de toamnă sau munca în agricultură,vă  mulțumesc tare mult.

LUNA LUI BRUMĂREL

1 Brumărel

,,Brumărel e necăjos şi suflă rece.
El, pe unde trece, pârleşte
Şi copacii îi goneşte.
Frunză verde măr sucit,
Rău e că a venit
Brumărel ce-a pârjolit
Pădurea, runcul şi câmpul,
De-a golit întreg pământul.
Când am plecat de la pădure,
Am lăsat-o înverzită
Şi-am găsit-o vestejită
Şi de brumă năpădită.”


2 Brumărel

În această perioadă se efectuează lucrări specifice perioadei de toamnă: strângerea recoltelor, pregătirea anima- lelor pentru iernat, închiderea ţarinelor pentru păşunat.

3 Brumărel

În tradiţia populară, în luna lui Brumărel se regăsesc diferite rituri de trecere, ce însoţesc „îmbătrânirea timpului”, trecerea de la anotimpul călduros la anotimpul rece. Odinioară, aceste rituri prezentau interes pentru ţărani prin repercusiunile anotimpului atât asupra vieţii agricole, cât şi, mai ales, asupra vieţii pastorale.

4 Brumărel

La începutul lunii se celebrează „Procoava” (Sărbătoarea părului), o sărbătoare dedicată cu precădere femeilor.
Se crede că Sf. Procoavă este o divinitate protectoare, răspunzătoare de acoperirea pământului cu prima zăpadă, şi anume bruma, astfel fetele fără păr bogat, care se închină cu evlavie lui, vor fi acoperite de fire de păr precum este pământul acoperit de prima brumă, necesară recoltelor anului viitor.

5 Brumărel
În credinţa populară, părul lung era un însemn al puterii, tăierea sa semni-ficând sacrificiul sau capitularea.
Părul fetiţelor, tuns prima oară, era pus într-o baligă sau la rădăcina unui pom, pentru a creşte lung şi frumos! Fetele care vroiau să le crească părul mai repede foloseau la spălatul părului cânepă şi frunze de nuc furate, iar cele care doreau să le crească părul cât mai lung trebuiau să-l ungă cu untură de arici, în vreme ce, pentru a nu le cădea părul, fetele nu trebuiau să-şi pună pe cap caciulă de băiat sau să mănânce despletite[1].

6 Brumărel

Riturile de trecere precum Procoava, Vinerea Mare, Lucinul şi Sâmedrul, sunt bune sau rele, de fecundaţie şi de înmulţire a animalelor, deschizând sezonul pastoral fertil.
7 Brumărel

Se spune că, dacă va cădea multă brumă şi zăpadă în această perioadă, luna ianuarie va fi moale şi călduţă, iar dacă frunzele arborilor vor cădea repede, va fi mai roditor anul care va urma, iar dacă frunzele se păstrează, iarna e departe, dar grea, şi anul care urmează va aduce multe omizi şi insecte dăunătoare pomilor.

8 Brumărel

Dacă plouă cu tunete şi fulgere în această lună, va urma o iarnă uşoară, din contră, dacă va fi multă ceaţă, buracă, în decembrie va fi mult omăt.
Se spune că, dacă şoarecii de câmp se retrag spre gospodării, iarna se apropie cu paşi repezi.

9 Brumărel
“Cine toamna munceşte, iarna huzureşte”.[2]

10 Brumărel

11 Brumărel

12 Brumărel

13 Brumărel
“O toamnă cu multe fulgere e urmată de o iarnă blândă.”[3]

14 Brumărel


Vinerea Mare sau Vinerea celor 12 vineri este o altă sărbătoarea pastorală, celebrată în această lună, dedicată unei divinităţi mitice din credinţa populară. Se suprapune cu sărbătoarea creştină Sf. Cuvioasă Paraschiva.[4]

15 Brumărel

În tradiţia românilor, Cuvioasa Paras-chiva e considerată „mare la trup şi urâtă la chip”, dar are un suflet mare, deoarece îi apără pe credincioşi de boli, grindină, trăsnet şi deochi. Din acest motiv mai este supranumită Sf. Vineri. În această zi se instaurează toamna cu toate metehnele ei, bune sau rele.
16 Brumărel

Fecioarele trebuie să celebreze această zi ca să fie cinstite ca şi Cuvioasa, sătenii vor face focuri în gospodării pentru a alunga duhurile rele.

17 Brumărel

18 Brumărel

În această zi se celebrează sărbătoarea Lucinului, săvârşindu-se ritualuri magice, menite să împiedice reproducerea lupilor şi să îndepărteze haitele din preajma turmelor de animale.
În această zi nu se coase, nu se taie nimic, nu se prelucrează lâna şi pieile de animale, nu se scoate cenuşa din casă şi nu se aruncă gunoiul din gospodărie. Femeile nu se piaptănă, nu împrumută nimic din casă şi nu pronunţa cuvântul „lup” în această zi.

19 Brumărel

20 Brumărel

21 Brumărel

22 Brumărel

La sfârşitul lunii, în Vălenii de Munte adie mirosul de ţuică în târgul tradiţional de produse agricole şi meşteşugăreşti. Regina târgului este ţuica produsă de diferiţi producători din Bertea, Ştefeşti, Slănic-Prahova, Gura Vitioarei, Mâneciu şi Poseşti, ea este degustată de o comisie care acordă premii producătorilor, în funcţie de calitatea sa.

23 Brumărel

În această săptămână se celebrează Moşii de Toamnă sau Moşii lui Sâmedru. Se împart ofrande pentru sufletul celor trecuţi în nefiinţă (grâu fiert, colaci, lapte, unt şi brânză), invocând spiritele strămoşilor să aducă sănătate, belşug şi spor în casă.
Butucul de viţă-de-vie, întruchiparea zeului vegetaţiei, este ars şi marchează încheierea şi, totodată, începrea unui nou ciclu de viaţă.

24 Brumărel

Împreună cu Sângiorzul, Sâmedru împarte anul pastoral în două anotimpuri simetrice. În această perioadă se încheie socotelile începute de Sângiorz vara, când au fost duse turmele la munte. Fiecare stăpân de animale, în funcţie de numărul oilor, primeşte cantitatea de brânză potrivită.

25 Brumărel

În noaptea de 25 spre 26 octombrie, în satele subcarpatice, tinerii se adună pe o culme înaltă, în jurul unui rug aprins. Femeile împart de pomană covrigi, fructe şi bătură. Se bea, se mănâncă şi se petrece până ce butucul e mistuit în flăcări, iar la plecare fiecare participant ia câte un cărbune încins, ca să îngraşe pământul livezilor şi a grădinilor.

26 Brumărel

Sânmedru dezgoleşte natura, pe când Sângiorz înverzeşte natura. Amândoi sunt sfinţi păzitori ai anotimpurilor, existând între ei un fel de înţelegere cosmică.
27 Brumărel


În această zi se celebrează Sf. Dumitru cel Nou, numit şi Sfântul Tămăduitor, adică cel care vindecă toate bolile.

Se spune că Sf. Dumitru, atunci când şi-a simţit sfârşitul, s-a aşezat între două lespezi de piatră, în apă, ca într-un sicriu. O fată grav bolnavă a visat că va fi vindecată dacă va merge şi va scoate din apă trupul sfântului. Suprinzător, trupul nu putrezise şi fata s-a vindecat miraculos.

28 Brumărel

În ziua lui Sâmedru, ciobanii, îşi pun cojoacele în mijlocul turmei, ca să vadă cum va fi vremea în continuare. Dacă pe cojoc se aşează o oaie neagră, iarna va fi blândă, iar dacă se va aşeza o oaie albă, iarna va fi aspră şi lungă.
Tot în această seară, dacă cerul e senin şi cu lună plină, va fi o iarnă blândă, dar dacă va fi înnorat sau va ploua, iarna o să fie grea.

29 Brumărel

,,La Sângeorge se încaieră câinii, iar la Sâmedru se iau la harţă stăpânii”. Este ziua „soroacelor”, în care se încheie toate socotelile, slujbele sezoniere şi alte înţelegeri încheiate primăvara la formarea turmelor.

30 Brumărel

Sâmedrul este ziua cea mai importantă din sărbătorile pastorale, ea deschide sezonul pastoral fertil, cu o durată de şase luni.


31 Brumărel

În această săptămână se poate semană pentru ultima dată usturoiul, altfel recolta din anul următor va fi slabă. Tot acum se tunde şi coama cailor tineri, pentru a le creşte părul des şi frumos.

Un comentariu:

Pr.Victor spunea...

Câteodată îmi aduc aminte şi eu de unele tradiţii, dar numai câteodată, în rarele clipe de respiro. Desigur, pe unele nu le ştiu, chiar dacă tot mereu mă documentez. Mi-a prins bine incursiunea de azi de pe pagina ta, Cristina.
Zi de brumar cu soare-n suflet să fie la voi!

Trimiteți un comentariu