Gazda
lunii IULIE în provocarea lansată de Gina Bradea, adică: http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/,
este draga de Margareta Cismasiu cu minunatul blog: http://margaretacismasiu.blogspot.ro/.
Aduc în continuare tradiții și obiceuri românești, știute sau neștiute din luna
lui cuptor. Sper să vă încânte noul meu articol.
1 Cuptor
Cosmandinul şi Ana-Foca se celebrează în această
zi, pentru a fi feriţi de boli, foc, trăsnete şi de pârjolul soarelui care
usucă şi arde plantele.
2 Cuptor
Denumită
luna lui Cuptor, iulie este luna fierbinţelilor şi a copturii. Se spune că, aşa
cum va fi de cald în luna aceasta, asa de frig va fi în luna lui Făurar. În
luna lui Cuptor va fi evitat lucrul, pentru a se păzi de fulgere, tunete şi
grindină.
3 Cuptor
Prima săptămână a lunii lui Cuptor se numeşte „săptămâna
secerişului”, grâul secerându-se de la răsăritul soarelui până la asfinţit. În
unele zone, dacă arşiţa este prea mare peste zi, se seceră noaptea, când e lună
plină.
4 Cuptor
Luna lui Cuptor, a soarelui şi a focului, a spicelor coapte şi a
secerişului, a racului ce dă înapoi zilele de după solstiţiu, a leului mândru
cu coama de aur, e luna imperatorului Iulius.[1]
5 Cuptor
Dintotdeauna români, au atribuit grâului o origine divină, drept pentru
care este prezent în toate ritualurile de trecere: naştere, cununie, moarte. În
prima baie a bebeluşului se punea grâu, la ieşirea mirilor din biserică se
arunca grâu, ce înseamnă bogăţie şi fertilitate, iar la moarte, pomana
tradiţională, coliva, e făcută tot din grâu.[2]
6 Cuptor
„După credinţa ţăranilor noştri din
unele regiuni, dacă te uiţi mai aproape de boabele de grâu bagi de seamă că pe
fiecare boabă de grâu e înfăţişată faţa lui Hristos!”[3]
7 Cuptor
Se spune că
atât cât e de cald în luna lui Cuptor, tot atât va fi de frig în Faur.
8 Cuptor
„Treaba de astăzi nu se lasă pe mâine.”[4]
9 Cuptor
„Pricupul” are un rol important în coacerea
cerealelor, apărându-le de primejdiile meteorologice. Dacă oamenii nu
celebrează ziua, Sf. Pricup trimite fulgere, trăsnete, grindină sau arşiţă sau,
sub formă de lup, răpeşte copiii celor care au lucrat în această sărbatoare.
Moţii din Apuseni cred că pe toţi cei care nu respectă ziua Pricupului îi iau
pe sus două vânturi puternice, numite Harcodan şi Dornados.
10 Cuptor
Sezonul nunților a început ceea ce înseamnă
că trebuie să știm toate tradițiile și superstițiile legate de această superbă
zi. În Oltenia sunt câteva tradii care trebuiesc păstrate cu sfințenie, astfel
ceva rău se va abate asupra ta și a familiei tale, așa că este bine să știi
despre ce este vorba. Aruncarea cu orez și
grâu peste proapătul cuplu. Bătrânii de la sate spun că acest obicei ajută ca
tinerii însurăței să-și întemeieze o familie mai, să nu aibă probleme când vine
vorba de copii dar vor avea și o viață îmbelșugată plină de fericire.[5]
11 Cuptor
În unele
zone, mireasa împreună cu fratele de mână și alaiul merg la ce-a de-a treia
fântână, spre răsărit, numărată de la casa miresei, însoțiți de lăutari. Pe
drum mireasa și fratele de mână poartă un ulcior, legat cu ștrengar țesut. Când
ajung la fântână, flăcăul scoate apă de trei ori, și de fiecare dată împreună
cu mireasa, stropește mulțimea cu un mănunchi de busuioc, înmuiat în apa din
ulcior, în semn de urare de măritiș.[6]
12 Cuptor
În Maramureș
este un obicei care este ținut și astăzi. Mirele și mireasa trebuie să se
spovedească înainte de a-și uni destinul , între ei având loc un ritual în care
cei doi se iartă reciproc. În drumul spre casă sau spre localul unde va
avea loc petrecerea, localnicii aruncă cu apă în fața alaiului, simbol al
fecundității și al belșugului. Mireasa
nu trebuie să poarte perle, fiindcă acestea vor însemna lacrimile ei.[7]
13 Cuptor
Denumită popular luna
lui Cuptor, luna iulie se mai numeşte şi luna fierbinţelilor şi a coacerilor.
14 Cuptor
În stânele
din Carpaţii Meridionali le este interzis oierilor ca, după urcarea turmelor la
stâne, să coboare în sat sau să fie vizitaţi de femei până la Sântilie, când
turmele coborau la iernat, deoarece curăţenia lor trupească era condiţia
prosperităţii turmei. Miţuitul mieilor, adică tunderea mieilor, are loc în
miezul verii pastorale, de Sf. Ilie, când
are loc prima întâlnire a ciobanilor cu soţiile sau logodnicele lor.[8]
15 Cuptor
„Ciurica”
este o divinitate care „ciuruie în bătaie” pe toţi cei care muncesc de ziua ei.
În această zi ei se pot îmbolnăvi sau lupii o să le mânânce vitele dacă torc,
cos sau spală.
Ca pe tot
parcursul anului să nu fie certuri în familie în această zi. Femeile primeau
puteri speciale, aveau dreptul să poruncească şi chiar să-şi pedepsească
bărbatul în ziua de 15 iulie.
16 Cuptor
Dacă Cricovii
de Vară nu sunt respectaţi cum se cuvine, prin ofrande şi odihnă, vor provoca
furtuni, prăpăd în turmele de vite şi, de asemenea, oamenii vor fi loviţi de
boli necruţătoare.
În această
perioadă, 16-18 iulie, se sărbătoresc Sf. Mc. Chric şi Iulita, Sf. Mc.
Atinoghen, Sf. Mare Muceniţă Marina.
17 Cuptor
Cricovii de
Vară, numiţi şi Cricovii Marinei, sunt divinăţi periculoase, care abat vreme
rea şi furtună asupra oamenilor care nu-i celebrează şi asupra animalelor
dăunătoare.
Mamele
împart vecinilor mături făcute din pelin, pui de găină, porumb fiert şi flori
de toate soiurile.
18 Cuptor
Sf. Marina
este protectoarea sufletului copiilor trecuţi în nefiinţă. Femeile însărcinate
respectă în mod deosebit această sărbătoare, de frica bolilor. Este ziua prielnică
culegerii plantelor medicinale.
19 Cuptor
Perioada cea mai toridă a anului e marcată
de Pâlniile, Palilele sau Panteliile, Sf.
Foca, – patronul incendiilor devasta-toare, şi fraţii săi, Ilie Pălălie
şi Pantelimon, care dacă nu sunt celebraţi, vor pune recolta în primejdia
focului, iar familia va fi afectată de boli aducătoare de „fierbinţeală!”[9]
20 Cuptor
Sărbătoarea
Sfântului Ilie este dedicată cultului strămoşilor, pomenindu-se cel mai mult
copiii morţi, împărţindu-se copiilor mere dintr-un măr neatins. Tradiţia spune
că merele nu trebuie culese până la Sf. Ilie, deoarece „mărul este un dar al
lui Dumnezeu, făcut de Sf. Ilie”, el fiind patronul merelor verzi timpurii.[10]
21 Cuptor
Începe
săptămâna Paliilor, care se spune că sunt surorile Sfântului Ilie, iar Ilie
Palie ar fi fost fratele, tatăl sau vizitiul Sfântului Ilie.
22 Cuptor
Pentru
ţăranul român, interdicţiile între aceste sărbători erau greu de ţinut,
deoarece este o perioadă prielnică secerişului, în care se munceşte de la
răsărit până la apus, se scoate ceapa şi usturoiul din straturi, ca să nu încolţească,
se pregătesc hambarurile, podurile şi magaziile pentru a adăposti recoltele, se
seamănă varza şi spanacul a doua oară, se curăţă de buruieni şi se sapă viile,
ca să nu se strice strugurii.
23 Cuptor
În această
zi se celebrează Sfântul Mucenic Foca, care este responsabil cu arşiţa şi
incendiile care pârjolesc culturile de cereale.
24 Cuptor
În această
perioadă, în calendarul apicol se recoltează mierea, se „retează stupii” sau „se
tund stupii”. Prisăcarii pregătesc vasele de colectare, se împart faguri de
miere, deoarece mierea are propietăţi magice, de vindecare şi protecţie.[11]
25 Cuptor
Se spune că
albina s-a certat într-o zi cu părinţii ei, iar Sf. Ilie, aflând de asta, s-a
mâniat şi a lovit-o cu biciul lui de foc; de atunci are albina dungi negre pe corpul ei subţire, după cum a încins-o
Sfântul cu biciul ei.
26 Cuptor
Sărbătorile
focului din luna lui Cuptor sunt prăznuite
prin organizarea nedeilor şi a horelor în comunităţile pastorale,
celebrând tradiţiile prenupţiale prin „Hora de
Sântilie”. Tinerii păstori coborau în sat şi le dăruiau fetelor iubite
câte un caş rotund ca soarele şi o furcă de tors cioplită de ei la stână, după
care le luau la joc în horă. Fetele care nu erau băgate în această horă
trebuiau să aştepte până anul viitor luna lui Cuptor, pentru a fi peţite, astfel
jocul impunea ordine şi echilibru în viaţa sătenilor. [12]
27 Cuptor
În această
zi se celebrează Pintilie călătorul, fratele mai mic al Sfântului Ilie,
rugându-l să nu aducă furtuni şi vijelii asupra recoltelor. Se spune că este
sfârşitul verii şi se încep pregătirile pentru întâmpinarea toamnei.
28 Cuptor
„Miţuitul mieilor”[13] este tot o sărbătoare
pastorală cu conotaţii erotice şi constituie prima întâlnire a ciobanilor cu
nevestele sau logodnicele lor, deoarece ciobanii îşi impuneau până la Sf. Ilie
o perioadă de castitate pentru prosperitatea turmei.
29 Cuptor
Tradiţia
spune că Ilie a fost un om obişnuit, păstor, agricultor sau negustor de vite,
dar a fost amăgit de diavol şi şi-a omorât întrega familie, iar pentru aceste
crime trebuie să-şi ispăşească întrega viaţă prin diferite penitenţe: „stă
închis 40 de zile într-un bordei, cară apă cu gura mergând în genunchi, pentru
a uda un lemn putred, adună lemne din pădure 9 ani pentru a clădi un rug imens
în care se aruncă şi arde de viu, păzeşte o turmă de oi în vârf de munte”[14].
30 Cuptor
În cele din
urmă, Ilie a fost iertat de Dumnezeu, l-a dus în cer, unde i-a dat loc între
sfinţi, o trăsură de foc cu doi sau patru cai înaripaţi şi un bici cu foc, cu
care să alunge diavolii. Se spune că „tunetul ar fi zgomotul făcut de huruitul
trăsurii lui de foc, iar trăsnetul biciul de foc cu care loveşte diavolii care
se ascund pe pământ, în turlele bisericilor, prin pomi, pe sub streaşina
caselor şi în corpurile animalelor, în
special în câini şi pisici.”[15]
31 Cuptor
Sântilia,
Nedeia, Poiana lui Sântilie, Nedeieu, Nedeuţa, Nedeiţele, Rugă, Goroveie sunt
denumiri diferite, în funcţie de zonă, pentru sărbătorile pastorale din această
lună, similare cu sărbătorile agrare, Drăgaica sau Sânzienele, doar că atunci
soarele este în punctul maxim al ascensiunii sale, iar acum, de Sântilie, se
află în declin, spre echinocţiul de toamnă[16].
[5] http://www.favorittv.ro/traditii-obiceiuri-superstitii-legate-de-nunta
[6] idem
[7] idem
[14] I. Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an, Editura
Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu