Gazda lunii AUGUST în provocarea lansată de Gina Bradea,
adică: http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/,
sunt eu Cristina Iuliana Pană, http://panacris.blogspot.ro/p/traditii-romanesti.html.
Astfel nu îmi permit nici o întârziere, așa că aduc în deschidere un nou
articol despre tradiții și obiceuri românești, știute sau neștiute din luna lui
Gustar. Sper să vă încânte noul meu articol!
LUNA LUI GUSTAR
1 Gustar
În unele zone din România, în această zi,
denumită Macavei, se stropesc livezile şi grădinile cu aghiazmă de la biserică,
totodată se sfinţesc la biserică spicele de grâu pentru a avea recoltă bună şi
anul viitor. Este o sărbătoarea agrară, în care se culeg stupii şi anumite
plante tămăduitoare[1].
2 Gustar
Luna august se deschide cu un post de
mare însemnătate, Postul Sântămăriei Mari”, care, chiar dacă ţine două
săptămâni, este considerat la fel de strict ca cel de Paşte. Este o perioadă în
care creştinii merg în pelerinaje la mănăstirile cu hramul Adormirea Maici Domnului.
3 Gustar
„Împuiatul Urşilor” sau „Macaveiul
urşilor” se celebrează de către ţărani ca urşii să nu le mănânce animalele şi
să le strice recoltele.
Tot în această zi nu se mulg vacile, se
lasă doar viţeii să le sugă, de aici şi denumirea de Paştele Viţeilor.
4 Gustar
De Macavei se spune că se „învârte
frunza de tei” şi nu e bine să se culeagă florile teiului. Dar, totodată, este
şi ultima zi în care se poate lua miere din stupi, având propietăţi miraculoase
de vindecare şi de protecţie împotriva răului.
5 Gustar
Cu ceara de la Macavei, ţăranii fac
lumănări, care le păstrează peste an şi le aprind în zilele cu primejdii. Tot
în această perioadă sătenii se ospătează cu miere, turte calde şi vin îndulcit
cu miere.
6 Gustar
Această zi este considerată prag de
anotimp, ziua se amestecă cu noaptea, în calendarul popular al românilor
numindu-se „Probejenie”. Codrul începe să-şi schimbe culoarea, apele se răcesc,
cerul devine mai albastru şi pleacă berzele. Se spune că nu e bine ca oamenii
să plece la drum în ziua când pleacă şi păsările călătoare, că se vor rătăci şi
nu vor mai găsi drumul de întoarcere spre casă.
7 Gustar
Tradiţia spune că, de Probejenie, toamna
se ceartă cu vara, peste noapte nemaiputând fi lăsate deschise geamu-rile
deoarece, din cauza frigului, duhurile rele vin să se ascundă în case. Şarpele
casei, însă, rămâne cuminte sub prag, fiind considerat spirit bun al locului, aducător
de noroc şi bunăstare, restul gângăniilor şi şerpi veninoşi se retrag „la
căldura din inima pământului”[2].
8 Gustar
Există obiceiul în satul românesc ca, de
la Sânziene până la Probejenie, ţăranii să-şi scoată paturile pe prispă timp de
şase săptămâni, ca să respire mireasma nopţilor de vară şi să se conecteze cu
vibraţiile şi energiile locului. Se spune că, dacă va fi soare, toamna va fi
rodnică şi călduroasă, iar dacă va fi ploioasă, noul anotimp va fi capricios şi
neprietenos.
9 Gustar
Luna august este dominată de gusturile
deosebite ale fructelor de vară, de aici şi denumirea de gustar. Conform tradiţiei,
până în această zi nu este îngăduit să se guste strugurii, iar înainte de a-i
gusta trebuie duşi la biserciă pentru a fi sfinţiţi. Prima boabă se poate mânca
doar după ce se rosteşte formula magică: „Boabă nouă în gură veche!”
10 Gustar
Se mai spune că, în această perioadă,
apele se răcesc şi nimeni nu mai are voie să se scalde, nici femeile nu pot
spăla rufe sau lână, apa fiind spurcată de cerb.
11 Gustar
În vechime se credea că soarele are roţi
ca un car şi este tras de boi. El urcă cu greu până în mijlocul cerului, astfel
ca treburile importante să fie făcute până la amiază. Se lucrează pământul,
animalele se duc la păscut şi se fac treburile din gospodărie. Carul solar este
apoi tras de iepuri, din această cauză se înserează uşor şi timpul trece mai
repede.[3]
12 Gustar
Se spune că, atunci când asfinţeşte,
Soarele se duce în palatul său de aur, unde bea o cană cu vin şi mănâncă nişte
pâine, ca să prindă puteri pentru o nouă zi, de aici şi ideea că pâinea şi
vinul sunt bucate nelipsite de pe masa oamenilor, ele îi dau putere să ducă la
capăt activităţile de zi cu zi.
13 Gustar
În credinţa populară românească, în ziua
de Sf. Marie Mică e total interzis să te întorci din drum sau părul tuns să fie
aruncat la gunoi, deoarece aceste fapte pot atrage tristeţea şi lacrimile
Maicii Domnului şi bucuria Necuratului.
14 Gustar
În ajunul sărbătorii de Sfânta Maria
Mare, credincioşii se pregătesc atât sufleteşte, prin pelerinaje la mănăstiri,
cât şi trupeşte, prin post negru, pentru marea celebrare.
15 Gustar
Adormirea Maicii Domnului se prăznuieşte
în această zi. Se spune că o lumină puternică i-a pătruns în casă, la moartea
sa, iar Isus Hristos ar fi coborât împreună cu arhanghelii şi îngerii,
conducându-i sufletul spre cer.
Se spune că Maica Domnului îi apără pe
sărmani, pe suferinzi şi pe copii, dând întotdeauna sfaturi bune, prin vise,
celor aflaţi în impas.
16 Gustar
În ziua de Sf. Maria Mare se culeg
diverse plante, care se pun sub icoana Maicii Domnului şi primesc puteri
tămăduitoare.
Trandafirii care înfloresc în această
perioadă vestesc o toamnă lungă. Această sărbătoare încheie un ciclu, redeschis
de cel al Naşterii Maicii Domnului, aşa cum dintr-un bob de grâu se naşte un
spic plin de boabe, căci şi din moarte poate apărea viaţa.
17 Gustar
Intervalul de timp ce se deschide între
cele două mari sărbători dedicate Sf. Maria, se numeşte „Între Sântămării”,
fiind de mare însemnătate pentru calendarul popular, agrar, pastoral, apicol şi
pomiviticol. Este perioada în care se tocmesc pândari pentru podgorii, se leagă
magic viţa-de-vie, ca să nu fie prădată de păsări, se începe culesul
strugurilor.
18 Gustar
Calendarul agricol marchează începtul
semănăturilor de toamnă, iar cel pastoral coborârea turmelor de la munte.
„La Sântă Mărie Mare
Cobor oile la vale,
La Sântă Mărie Mică
Nu mai rămâne nimică.
Rămân stâni fără stăpâni,
Strunguţa fără oiţă,
Şi turme fără băciţe.”[4]
19 Gustar
Transhumanţa a făcut ca ciobanii să fie
consideraţi nomazi, dar coborâtul şi urcatul oilor le munte este considerat o
deplasare ciclică şi temporară. Ciobănia este considerată o meserie exclusiv
masculină, austeră, cu norme stricte, cu perioade de sihăstrie adevărată şi ritualuri
proprii.
20 Gustar
Calendarul pastoral are două anotimpuri,
vara şi iarna. Vara începe la Sângiorz, pe 23 aprilie: şi atinge apogeul de
Sântilie, lăsând loc iernii de Sâmedru, la 26 octombrie. Miezul iernii
pastorale este în noapte de 15-16 ianuarie, când se spune că Sf. Petru călare
pe un cal alb, împarte hrană lupilor pentru tot anul.
21 Gustar
Solomonarii, în tradiţia populară, erau
înzestraţi cu puteri magice, putând să întoarcă ploaia sau norii. Erau oameni
înalţi, cu părul roşcat şi mantii albe, care veneau dintr-o altă lume din când
în când pe pământ, şi, dacă nu erau celebraţi cum se cuvine, abăteau grindina
asupra lor. Din contră, dacă erau bine primiţi, tăiau cu toporişca lor norii
grei şi-i alungau cu suntele scoate din toaca atârnată la gât (tunetel).
22 Gustar
„Numai c-o vorbă nu se face ciorbă!”[5]
23 Gustar
Această zi celebrează pe martirul Lupu, prevestind
începutul sărbătorilor de toamnă, consacrate lupului. În această zi nu se
lucrează, pentru ca lupii să nu prade animalele din gospodării.
24 Gustar
Se spune că fluierul a fost creat de
Dumnezeu pe când era păstor pe pământ şi avea turma lui de oi. El l-a pus sub
lâna oii pentru a-l găsi ciobanii la vremea tunsului. Prin glasul fluierului,
ciobanul vorbeşte cu oile, îmblânzeşte ielele, muma pădurii, alungă duhurile
rele şi îşi alungă tristeţea şi singurătatea.
25 Gustar
„Unii sapă viile,
Alţii beau vinurile!”.[6]
26 Gustar
O legendă din popor spune că Noe,
însetat după potop, se ruga la Dumnezeu să nu-l lase nici pe el, nici pe animalele
lui să moară de sete. Dumnezeu s-a înduplecat şi a făcut să crească pe deal o
viţă de vie. Noe a gustat un strugure, i-a plăcut gustul şi a cules mai mulţi,
aşezându-i în vase pentru a-i avea la îndemână, astfel a apărut şi vinul.
27 Gustar
”Mai bine mai târziu decât niciodată!”
28 Gustar
Se spune că cei care se nasc în această
lună vor fi frumoşi, cu ochii mari, iubiţi, cinstiţi şi vor avea o viaţă
liniştită.
29 Gustar
În această zi nu se mănâncă struguri şi
nu se bea vin, pentru că amintesc de tăierea capului Sf. Ioan, fiind asociate
cu sângele. Nu se mănânca fructe şi legume rotunde care seamnă cu un cap.
Nu se consumă nici varză, deoarece pe
varză ar fi fost tăiat capul, de aici şi numele de „Ioan taie capul pe varză”.
Tot din acelaşi motiv în această zi nu se folosec cuţitele, alimentele fiind
rupte cu mâna.
30 Gustar
Sfântul Alexandru este
prăznuit în această zi. Sfântul Alexandru a fost episcop în Constantinopol în
timpul împăratului Constantin cel Mare (313-337). A participat la Sinodul I
Ecumenic de la Niceea din anul 325, dovedindu-se un apărator al dreptei credințe.
31 Gustar
Din acest moment al anului se poate
începe culegerea merelor din livezi. Păsările migratoare, în special rândunelele,
pleacă în stoluri spre locuri mai calde, insectele şi reptilele se ascund sub
pământ.
2 comentarii:
Deosebit articol. Ingemanare de religios cu traditional - oare unde se despart?
Frumos, f. frumos.
Multumesc Monica Patrichi. Nu se despart niciodată, doar se completează ;)
Trimiteți un comentariu