LUNA LUI RĂPCIUNE
Gazda lunii SEPTEMBRIE în provocarea lansată de Gina Bradea, adică: http://pofta-buna.com/traditie-si-gastronomie-romaneasca-2/, este draga de Liliana Toma, cu al său minunat blog http://liligospodini.blogspot.ro/2015/09/traditie-si-gastronomie-romaneasca.html. Aduc în ultima zi a lunii, articolul despre tradiții și obiceuri românești, știute sau neștiute din luna lui Răpciune. Sper să vă încânte noul meu articol! Să vă fie de folos în ceilalți ani, deoarece tradițiile și obiceiurile nu se schimbă.
1 Răpciune
Tradiţia populară spune că Simion Stâlpnicul stă tot pe
un stâlp, într-un picior, ţine cerul şi pământul cu mâinile ca să nu se
prăbuşească. Din această cauză, dacă nu i se cinsteşte această zi, poate provoca
cutremure şi poate elibera vânturile mari dintr-un butoi.
În această zi celor care lucrează le pot înţepeni
picioarele sau chiar se pot transforma într-un stâlp de piatră.
2 Răpciune
Se spune că, dacă larvele de pe spatele frunzelor de
stejar încă au aripi, anul viitor va fi unul roditor. În caz că acestea s-au
transformat în insectă şi a zburat, anul care vine va fi unul secetos.
Şi dacă încă nu s-au ascuns sub pămân insectele roşii,
numite popular „Văcuţele Domnului”, anul viitor va fi o recoltă bogată în
usturoi.
3 Răpciune
Septembrie în
viața satului tradițional, se află la hotarul dintre moarte și renaștere,
închizând un ciclu și deschizând drumul pregătirilor pentru o nouă viață. Luna
este împărțită în patru săptămâni: Săptămâna Sântămăriei Mici, Săptămâna
Strugurilor, Săptămâna Averii și Săptămâna lui Mioi.[1]
4 Răpciune
„Tot omul are un dar şi un amar, dar unde prisoseşte
darul, nu se mai bagă în seamă amarul”.[2]
5 Răpciune
„Oala
împrumutată nu o vezi curată niciodată”.[3]
6 Răpciune
Se spune că atunci când Adam a fost alungat din Rai, a
primit un hârleţ pentru a lucra pământul, iar Eva o cociorvă şi o frică pentru
a putea avea grijă de bucătărie. Cociorva e nelipsită în casele ţăranilor, cu
ea se scoate jarul din cuptor, el fiind inima bucătăriei tradiţionale
româneşti.
7 Răpciune
Luna septembrie este numită Răpciune, Brumărel, sau Brumar
cel mic, denumiri prevestitoare ale frigului ce va aduna oamenii în jurul
sobei: „În Răpciuni copiii cad pe tăciuni”[4]. Numele de vinimeriu,
viniceriu sau viniţel sunt legate de culesul viilor şi facerea vinului. În
unele zone i se mai spune „Cumpănă”, pentru că zilele se potrivesc cu nopţile.
8 Răpciune
Arhanghelul Gabriel a anuţat naşterea Fecioarei Maria, după
ce Ana şi Ioachim s-au rugat îndelung la Duhul Sfânt să nu-i lase fără urmaşi.
Deşi ei au fost ironizaţi de comunitate pentru că nu puteau avea copii, nu
şi-au lepădat credinţa în Dumnezeu şi nici nu au renuţat la viaţa lor
virtuoasă, rugându-se în cotinuare. Tradiţia spune că în al cincizecilea an al
căsătoriei lor, după 40 de zile de post, Ioachim a primit semnul de la
Dumnezeau că vor avea urmaşi, pe Maria, care, în traducere simbolică, înseamnă
spuma mării.
9 Răpciune
Fecioara Maria este considerată pro-tectoarea tuturor
femeilor, în mod special al fetelor necăsătorite, a femeilor însărcinate, a
mamelor şi a tuturor care cred în puterea lui Dumnezeu.
Se spune că, dacă femeile vor găti în ziua de Sf. Mărie
Mică, vor arde mâncarea sau, în cel mai rău caz, vor opări copiii din greşeală
cu mâncare, iar bărbaţii se vor accidenta rău dacă vor munci în gospodărie.
10 Răpciune
Acum se marchează sfârşitul verii, românii nu aprind
focul în vatră deoarece se spune că acest lucru ar aduce ghinion şi boală. În
această perioadă încep muncile agricole, semănatul grâului, secarei şi al
orzului, culesul viilor, bătutul nucilor, doar astfel vor avea rod anul viitor,
se jupuiesc ulmii (coaja va fi folosită primăvara la legatul viţei-de-vie).
11 Răpciune
12 Răpciune
Se spune că, dacă vor înflori scaieţii în luna lui
Răpciune, va fi o toamnă lungă şi călduroasă. Dar, dacă rândunelele vor pleca
devreme, va fi o iarnă aspră.
13 Răpciune
Dacă
tună şi fulgeră în această perioadă, în luna lui Făurar din următorul an va fi
zăpadă multă, iar anul va fi mănos.
14 Răpciune
„Ziua şarpelui” sau „Ziua Crucii” este marcată prin
faptul că toate buruienile, florile, reptilele şi insectele întră în pământ ca
să aştepte iarna. În trecut, anul era împărţit în două anotimpuri, vara, cu începere de Alexii (17 martie), şi
iarna, ce vine odată cu închiderea pămân-tului,
de Ziua Crucii (14 septembrie). Se mai spune
că aceasta este ziua în care florile vorbesc între ele, ştiind că apoi se vor
usca. Ziua Crucii este o zi prielnică pentru culegerea plantelor de leac, dar
şi culesul viilor începe tot acum, de-aceea ziua poartă şi denumirea de
„Cârstovul viilor”.[6]
15 Răpciune
Datorită
faptului că şarpele îşi schimbă pielea, este considerat, în mitologia noastră,
simbolul renaşterii ciclice a naturii, a vieţii care se înnoieşte.
Se
spune că înaintea Zilei Crucii, toţi şerpii se adună pe un munte şi fac o
mărgică, o piatră nestemată, bună de leac pentru toate bolile, apoi o bagă sub
pământ. Se mai spune că, dacă un şarpe a muşcat un om sau animal, nu-l mai primeşte
pământul, rătăceşte în toate părţile, muşcând orice om sau animal îi va ieşi în
cale.
16 Răpciune
Conform credinţei populare, atingerea tainelor şi a
cunoaşterii absolute o poate avea doar cel care va mânca din carnea şarpelui.
17 Răpciune
Se spune că dacă
Răpciune e cald, Brumărel va fi rece și umed.
18 Răpciune
19 Răpciune
Conform tradiţiei, primul must care se stoarce, se dă ca ofrandă
în ulcele noi. De asemenea, se toarnă pentru răposaţi primul must stors, iar
după prima zi de cules se dă o petrecere, considerată un pas spre împăcarea cu
cei trecuţi în nefiinţă.
20 Răpciune
Timp de o săptămână de la primul stors de must, urmează
seară de seară petreceri, ultima fiind un adevărat ospăţ îmbelşugat, care ţine
până dimineaţă. În zonele viticole mari, erau chemate la lucru cuplurile tinere
căsătorite, fapt ce le dădea posibilitatea să primească, din partea boierilor
înstăriţi, pământ drept răsplată.
21 Răpciune
Conform tradiţiei, în luna aceasta este „timpul” pentru
gândul de sănătate, de prosperitate şi, între Sf. Mărie şi Ziua Crucii, ţăranii
verifică livezile şi grădinile pentru a vedea ce e copt şi pregătit de cules.
22 Răpciune
Târgul tradiţional al Cepei de la
Asuaju de Sus, din Maramureş,
celebrează în fiecare an, prin mâncăruri, băuturi specifice zonei, muzică şi
voie bună, recoltele bogate de ceapă albă şi roşie din acel an. Cu cât este
petrecerea mai mare, cu atât belşug va veni şi noul an.
23 Răpciune
24 Răpciune
Teclele sunt celebrate în această zi cu mare grijă şi
teamă, deoarece ele pot provoca incendii şi ar putea îndruma lupii sau
animalele sălbatice spre turmele de oi, vaci sau chiar gospodării. În general,
nu se folosesc unelte ascuţie, nu se macină grăunţele, cositul este interzis,
nu se merge în pădure după lemne, nici măcar nu se mătură în casă.
25 Răpciune
Teclele erau sărbătorite şi în Zilele Berbecarilor (26-29
septembrie), de teamă ca lupii să nu atace berbecii în apropierea împerecherii
oilor (14 octombrie – Slobozitul berbecilor sau Nunta oilor)[9].
26 Răpciune
În zonele pastorele, în zilele de sărbă-toare, în care
forţele distrugătoare puteau fi domolite doar prin interdicţii severe de muncă,
nici măcar prelu-crarea lânii şi a pieilor nu era permisă.
27 Răpciune
Pentru
români, când masa e plină cu de toate, ea râde şi toată lumea este fericită.
Ţăranii mâncau odinioară trei mese pe zi, punctele de reper fiind mişcarea
soarelui pe cer, masa nu era niciodată goală, păstrându-se pe ea în permanenţă
sarea şi pâinea.
28 Răpciune
În
această perioadă se culeg fructele iernatice, ele se adună cu mâna şi se sortează
după mărime şi aspect. Înainte de a le pune la păstrare în piviniţă, se lasă la
soare pentru a ieşi umezeala din ele.
Se
spune că, dacă „eşti zgârcit la semănat, te vei căi la secerat!”
29 Răpciune
În
livezi pomii pitici se curăţă de frunzele dese, se fac gropi pentru pomii care
vor fi altoiţi, iar acolo unde iarba s-a uscat şi pârjolit, se seamănă sămânţă
de iarbă nouă şi flori de fân.
30 Răpciune
Dacă mai sunt flori în câmp, livezi şi grădini, stupii nu
se duc la iernat, ca albinele să mai poată aduna polenul florilor de toamnă.
[1] http://www.antrec.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=114
[2] Proverb
românesc
[3] Proveb românesc
[4] Calendarul
popular al românilor
[5] Zicală românească
[6] http://petrutapop.ro/calendar-popular/septembrie/credinte-populare-in-rapciune/
[7] Zicală românească
[8] Zicală românească
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu